duminică, 15 martie 2009

MATEMATICA E TOTUL

Primii bani castigati de mine au fost in clasa a IV-a. Am venit acasa cu 300 de lei, primiti dupa olimpiada la matematica pe tara. Iesisem pe locul III. Eram euforica, ii tineam stransi in mana si ma gandeam sa ii pun bine si sa imi iau... dar nici bine nu apucasem sa imi fac planuri ca tata veni la mine si-mi spuse doar atat: Da-mi mie banii aia, trebuie sa cumpar ceva si nu am, ti-i aduc diseara. I-am dat cu mana tremuranda... Dar felicitarile unde sunt? Ma gandeam eu...
Nici in ziua de azi nu am apucat sa cheltui banii aia, pentru ca nu i-am mai vazut de atunci.

Venise clasa a V-a. Intrasem la clasa speciala de mate-info ca si premiu din partea scolii. Ma mandream cu mine, abia asteptam sa le arat celorlalti colegi ce stiu eu sa fac cu cifrele. Dar, cum planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ, am ramas corijenta la matematica in clasa a VI-a. Munceam pe branci, si brancile in gol, sa iau un 4,50 in teza sa imi iasa 5. Dar nu reuseam, uram cartile alea de olimpiada din care ne dadea lucrari. O uram pe Andreea Stoleru care era cea mai buna la matematica...si la romana...si la desen...si la...toate! Tot in semestrul ala am ramas corijenta si la franceza. Tin minte si acum cum urcam scarile pana la 10 cu viteza melcului impleticit si cum zgariam cu lama cerneala rosie din carnet ca sa trec eu acolo 5, nu 4. Sa nu ma bata mama.
Oricum, tot pe scara am dormit in seara in care au aflat, pana la urma.

Clasa a VIII-a venise ca un vartej, incepusem meditatiile cu o batranica ce ma impresiona prin cum tragea liniile atat de drepte, cu mana libera! Am dat un party in gandul meu cand am inteles in sfarsit cum se rezolva ecuatiile de grade mai mari ca 4. Am luat capacitatea, spre usurarea mamei.

Am dat la liceu, pe atunci in afara de capacitate mai dadeai un test ca sa intri la liceu, eu am vrut la unul economic si a trebuit sa dau...matematica. O saptamana a durat pana am aflat rezultatul. Aveam cosmaruri cu cifre, ma inghiteau, ma urmareau si imi strigau cu vocea mamei ca sunt o ratata, buna la nimic daca nu stiu matematica. Am intrat.

Ma schimbasem total. Nu mai eram fata aceea sfioasa, care venea cu o jumatate de ora inainte de inceperea orelor si se ascundea in spatele scolii doar ca ceilalti sa nu o vada cat de urata si proasta e, aveam impresia ca imi era scris in frunte. Nu mai eram fata aia care ii batea pe baietii din clasa daca o necajeau cumva. Nu mai eram fata aia indragostita de cel mai frumos baiat din scoala, si care nega vehement lucrul acesta. Ajunsesem la liceu, eram fata mare de-acum. Imi luasem angajamentul sa invat bine. Si, inainte de toate, sa inteleg o data pentru totdeauna matematica asta scarboasa.

Ma rugasem pentru un profesor bun. N-am avut parte, Dumnezeu a vrut sa ma invete o lectie pe care multi o omit. Iti poti fi propriul dascal daca ai vointa. Am inceput sa citesc, la propriu vorbind, cartea de matematica. Aveam atatea nelamuriri ca a trebuit sa scot cartile prafuite din generala sa inteleg anumite notiuni ce ma chinuiau si peste care nu puteam trece la nivelul urmator. A venit si prima teza.

Au venit tezele! Spuse Mihaela, trandind usa vestiarului in care se ridica sudoarea pana la tavan. Fetele isi luau repede maiourile pe ele, impingandu-se cat mai aproape de Mihaela pentru a afla rezultatele. Care a fost cea mai mare nota? Intreba Irina, una dintre cele mai destepte colege. O priveam admirativ. Era frumoasa, cea mai frumoasa de fapt din clasa, desteapta, gingasa, iti venea sa ii dai numai 10. Chiar si daca era absenta.
9,
spuse Mihaela gafaind, dupa atata alergat pe scari. Wow, desteapta tare Irina asta, ma miram eu in sinea-mi, in timp ce mi se perindau prin fata subiectele dificile ale tezei. Cine a luat 9? M-am auzit intreband. Auzi ce intrebare prosteasca, parca nu era evident. Doar statea in fata mea, mandra ca o statuie geniala.
Cum cine? spuse Mihaela.
TU!


A fost un moment de rascruce in viata mea. A trebuit sa ma dezmeticesc bine cu acel nou statut pe care il capatasem. Gloria venea cu o responsabilitate pe care nu stiam daca eram in stare sa o intretin. Nu voiam sa imi dezamagesc colegii, pentru ei faceam sute de exercitii pe sub banca in timpul orelor de romana, filosofie, economie samd. Pentru ei ma certam cu profesoara de matematica in fiecare ora, pentru ca era incapabila sa rezolve un exercitiu fara sa umple doua table. Pentru ei se tinea ora de matematica doar pentru ca eu eram singura care voia sa stea cand toti voiau sa traga chiulul. Pentru ei ieseam la tabla cand nimeni nu ridica mana sus. Pentru ei acceptam porecle gen Einsten, Integrala. Ma simteam ca Superman. Woman, in fine.

Profa de mate era genul acela comunist, care venea cu caietul plin de exercitii rezolvate de geniul de barbasu', ea nefiind in stare sa rezolve un exercitiu dintr-o culegere pe care i-o propuneam, dar care nici in ruptul capului nu mi-ar fi dat 10. I-am aruncat un teanc de caiete pline de probleme rezolvate pe catedra ca sa imi puna un 10 in catalog si mi-a spus ca nu le-am facut eu. Am trecut la tabla de o suta de ori sa ii arat o metoda mai usoara de rezolvare a unui exercitiu si mi-a spus ca ma complic. La teza, ultimul exercitiu imi era dedicat, sa nu cumva sa iau 10. Pentru ca ieseam la tabla in fiecare ora, imi dadea 9 pentru activitate, aceeasi nota pe care o dadea la toti care ieseau de 2 ori pe semestru. De ce? am intrebat-o intr-o criza de isterie, cand nu mai rezistasem dupa 4 ani de munca. Ca sa ii incurajez si pe ceilalti. Si cum mine, cum ramane?....

Niciodata nu mi-a iesit media 10 la matematica in liceu.

In facultate, la examenul de matematica am luat 10. In sfarsit...

p.s. Pentru toti cei care spun ca inveti la o materie doar daca profesorul este bun...nyet, eu am invatat pentru ca am vrut sa vad daca se poate.

p.p.s. Semnatura mea si acum este integrala de la -p la p din ellen dx;)))))

p.p.p.s. Urmatorii bani castigati au fost in clasa aX-a cand m-am apucat de dat meditatii la matematica.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Cum se zice: nu conteaza nota... conteaza ceea ce stii si cu ce ai ramas. :)

Alexandra spunea...

m-a impresionat povestea ta..imi aduce aminte ca si eu aveam probleme la mate si de aceea am urat-o intotdeauna.poate si pentru ca si eu am ramas corijenta dar in cls V .:/bine ca in liceu nu prea am facut..:D

Elena Sandor spunea...

D'aia e bine sa te autoeduci;)

Anonim spunea...

inainte de a intra la liceu eram bun la matematica si am intrat la matematica fizica. dupa ce am intrat, am avut ca diriginta chiar pe profesoara de matematica si aceasta era o scorpie de femeie. din cauza ei nu mi-a mai placut matematica si am avut probleme tot parcursul liceului...

Anonim spunea...

eu am ramas corijent in clasa a 7 a la matematica a trebuit sa invat toata materia iar apoi in clasa a 8 a mancam ''matematica pe paine''