vineri, 15 mai 2009

MA CUTREMURA....



Prima oara mi-a placut la nebunie, eram la gradinita, prefacandu-ma ca dorm dupa masa si a inceput... toti tipau pe la ferestre, care cum sa scape, numai eu cocotata in varful patului tipam si eu, dar de bucurie, extaz si cand s-a terminat am fost bosumflata toata ziua, privita ciudat de ceilalti copii normali.

A doua oara, acum 4 ani, Claudia a inceput sa racneasca si eu m-am pus peste ea ca o closca si cu o mana in sus, in cazul in care se prabuseste tavanul, sa il sustin, gandind eu ca Superman. Dar, intr-un moment de luciditate, am tarat-o dupa mine in usa si abia am scapat de sub mainile ei, pentru ca voiam sa zbor in camera cealalta sa vad ce face Alina, sora mea. Pe ea o prinsese cu foarfeca in mana. Si asa a stat pana a trecut, panicata ca o statuie.

Ultima oara, acum 3 saptamani, m-a gasit singura acasa. Am strans laptopul la piept si am plans o juma' de ora. Cand am crezut ca vine iar, am mai plans o juma' de ora. M-am ridicat apoi cu greu de pe gresia rece, incercand sa trec peste piciorul amortit si sa ajung in sufragerie sa iau contact cu realitatea. Speram sa nu fiu singura care s-a facut de ras. Am descoperit ca da, eram unica...

Cutremurul scoate ce-i mai normal din om: bucurie, protectie, frica, depinde de varsta :).

5 comentarii:

Sergiu spunea...

Hm, n-am fost atent la reactia pestilor mei din acvariu la ultimul cutremur.

Eileen spunea...

;)) De unde stii de pesti?

Andrea spunea...

deci tu chiar ai un dar de-a povesti.... atata am ras cand am citit aceste lucruri... deci ma fascinezi tot mai mult cu darul tau... :)) "toti tipau de la fereste, care cum sa scape, numai eu cocotata in varful patului tipam si eu, dar de bucurie =)), extaz si cand s-a terminat am fost bosumflata toata ziua, privita ciudat de ceilalti copii .... =)) =)) deci mi te inchipui dar mi inchipui si pe ceilalti copii cum se gandesc.... "asta nu-i de-aici... nu de pe pamantu asta" =))

apoi "...m-am pus peste ea ca o closca si cu o mana sus, in cazul in care se prabuseste tavanul.... gandid ca superman ..." deci mor de ras... sincer..... ma distrezi...

si mi te inchipui si stand o jumatate de ora pe gresia rece toata amortita si plangand... =)) =)) =)) chiar esti unica.... imi place stilul tau.... wow...

Andrea spunea...

oh ... am uitat sa-ti zic... sunt andrea de pe facebook... sora lu ady ;)

Eileen spunea...

Andrea, multumesc pentru complimente, adevarul e ca stau un pic pana imi iese fraza cam cum mi-ar placea sa o aud si imi place sa povestesc intr-un stil mai comic, deci ma bucura sa aud ca te-ai prapadit de ras:)))