CINCINNATI ZOO

Fram ursul polar

Happy Feet

Cinema 4D

Gorila fioroasa


M-am trezit cu o pofta de nou. De asta am ajuns si la Zoo in Cincinnati. Primele amintiri legate de animale au fost in plimbarile mele prin Craiova, in adolescenta unde credeam ca acolo e cel mai mare parc cu animale de pe pamant. Avea doua, trei gaini, un urs aruncat intr-un canal de 3 metri hranit de simpatizanti si vreo trei curci. Am mai crescut si am ajuns la zoo in Brasov unde batea vantul. Apoi, desi locuiesc in Bucuresti, nu am avut ocazia sa trec pe la zoo nostru pana mai ieri cand am mers cu Kleo, amica mea. Foarte aerisit, curatel, cu o tenta occidentala, ajunsese in topul meu. Asta pana am dat de Cincinnati. O adevarata opera de arta, va rog sa ma credeti! Pentru fiecare specie s-a creat un habitat incredibil, natural! Erau zone speciale pentru pasari colorate unde puteai hrani zburatoarele cu batoane de susan sau nush ce sirop dulce; alte incaperi cu monitoare si difuzoare unde se relatau povesti gen Discovery referitoare la vietatile adapostite in camere decorate special pentru fiecare specie. Suna ca vorbele unui copil mic dar am ramas complet impresionata de creatia, grija si organizarea de acolo. Este unul dintre cele mai mari parcuri pentru animale din lume. Sincer, nu stiu daca am vizitat tot in 5 ore.

Am vazut ursi polari care faceau tumbe prin apa, l-am vazut chiar si pe Happy Feet (exista, sa stiti), maimute de tot felul, gorile care ma speriau cu gesturile lor atat de umane gen ridicat si mers in doua labe, scobit in dinti, stat in fund cu mainile a nepasare; girafele erau atat de lungi si trecea un pod peste ele iar la anumite ore din zi puteai sa le hranesti iar la cat sunt eu de norocoasa am pierdut ora respectiva, dar am apucat macar sa le vad atat de gratioase si bulinoase... Ce sa mai spun de fel de fel de reptile, panda rosu cocotat pe cea mai inalta si intunecata craca de voiam sa arunc aparatul meu de fotografiat pentru ca nu avea suficient blitz, feline care mai de care mai fioroase, foci, testoase ninja imense, zebre si multe alte animale ale caror nume erau atat de fistichii incat le-am uitat imediat.

O alta distractie a fost cinema 4D pentru copii. Eu n-am fost nici la 3D, fie vorba intre noi, deci nu stiam la ce sa ma astept. Rula un documentar timp de 5 minute despre viata acvatica. Ne-am asezat pe scaune, ne-am pus ochelarii rosii si a inceput. Vine balena, se cutremura podeaua si ne tasneste un jet de apa in fata, deh, doar asa sunt echipate balenele. Am crezut ca mor de nervi, la fiecare balena pe ecran, un dus cu apa rece, era fun dar cand stai sa iti intinzi parul cu placa nu prea iti arde sa razi cand suvitele se rup una cate una si se transforma in carlionti rebeli. Documentarul a ajuns la meduze electrice sau ceva de genul asta, tremurau scaunele cu noi. Pe ecran, bule de aer, in sala, bule de sapun. Faza cea mai ingrozitoare a fost cand si-a facut aparitia sarpele de apa. Am sarit la propriu de pe scaun intr-un vacarm general de tipete mai tinere mai mult sau mai putin, amestecate, cand toti am simtit o impunsatura in spate atunci cand sarpele si-a aratat coltii enervat. Am iesit de acolo cu un ranjet incremenit pe fata. A fost atat de distractiv si de terifiant in acelasi timp! Va spune ceva faptul ca nu mai merg in viata mea?:D

O faza super haioasa a fost cand un grup de negri voiau sa se pozeze cu maimuta si nu aveau loc de noi. Atunci mama Anei, Margaret, le-a povestit cu sufletul la gura ca noi nu ne-am mai vazut de 17 ani, ca una sta in Romania si ca ce bucurie pe capul nostru sa ne distram impreuna; si asta nu a fost prima oara cand Margaret facea pe Andreea Marin in fata marelui public. Era o dulceata cand ii vedeai sclipirea din ochi atunci cand vorbea de minunile din fata ei.

Am ajuns acasa in fuga, era Cheap Wine Night unde o data pe luna, intr-o zi de joi, surorile si mama lui Margaret se intalneau la o sueta acompaniata de un pahar de vin ieftin. Am fost supusa unui adevarat interogatoriu, realizand pe urma, in ultimele zile petrecute in State ca toti ma intrebau exact aceleasi lucruri: Vai, dar de unde stii engleza? Am auzit ca drumul a fost ingrozitor. Ne povestesti? Care este diferenta dintre noi si voi? Iti place aici? Ce ai facut in America pana acum? Am auzit ca pleci in Londra dupa si va intoarceti cu masina. Treceti si prin Franta? Mai aveti Dacia? Si cate si mai cate. Ce imi placea era faptul ca intrebau pasandu-le de raspunsuri, ma priveau in ochi cu gura larg deschisa gata sa primeasca hrana informationala. Mai pe seara, i-am delectat pe toti cu frica mea de Will, cand incercam sa nu ajung sub cal si sa imi tatuez copite pe fata. M-a salvat Ana in schimb, oferindu-ne un adevarat show, trecand cu Will peste un obstacol construit chiar de ea. Sora mea nu inceteaza sa ma minuneze.