sâmbătă, 30 august 2008

KINGS ISLAND, OHIO

Son of the beast


Drop zone


Nici-o sansa la jocul asta


Caricatura :)





Fara drept de recurs, a fost cea mai "tare" zi din viata mea. Nu mi-a placut niciodata sa risc, mai ales cu viata mea dar nu am stiut deloc pana unde pot merge, daca am limite si mi-am zis this is it! merg pana la capat. Despre ce vorbesc? Kings Island. Parc de distractii. Roller Coasters. Sincer, habar n-aveam cum e sa "te dai" cu masinariile alea facatoare de tipete, vazusem prin filme, in special Final Destination 3, care, fie vorba intre noi, ma speriase de moarte!

Am ajuns dimineata la 11 si primul lucru pe care l-am facut, dupa cateva poze, a fost sa urcam in copia Turnului Eiffel, de unde se vedea tot parcul, namile metalice in salbaticia verde, o superbitate! Am dat startul cu The Racer un coaster din lemn, unde albastru se intrece cu rosu, te hurducaie ceva, dar e super fun iar pentru un novice in ale distractiei de genul asta e tocmai bun pentru initiere.

A urmat Adventure Express, un trenulet care se dorea al groazei dar ma bufnea rasul cand vedeam statuiete din lemn sau de piatra care treabuiau sa scoata peri albi numai ca nu isi intrau atat de bine in rol. Cu toate astea, avea o viteza incredibila si niste curbe total periculoase!
Am stat de 6 ori la cozi imposibile pentru portii de cate 1 minut, 1 minut jumate de adrenalina, spaima, n-am crezut niciodata ca pot urla si rade in acelasi timp, e ceva total!

Delirium era o bestie pe 4 picioare cu un brat inarmat cu 40 de naivi si din imaginile de pe youtube se poate vedea cat de grava e situatia. Am iesit de acolo total pe 7 carari, genunchii imi tremurau atat de tare iar gatul ma durea ingrozitor de la cat am tipat! Ana era toata numai un zambet, se distra la maxim in timp ce ma tara dupa ea la urmatorul obiectiv: Drop Zone. Pot spune cu mana pe inima ca mi-am dat drumul dintr-un turn cu 26 de etaje, avand o viteza de 96 km/ora, ajungand nevatamata in 3 secunde. Am crezut ca mor. Serios. N-am putut deschide ochii, eram intr-o batalie cu gravitatia. Pana sus ai o priveliste de vis in timp ce se roteste magaoaia dar ajunsi aproape de cer, te tin intr-un suspans enervant pentru ca vrei sa se termine odata si incepi si te certi cu tine si sa iti promiti ca nu vei mai face niciodata prostia sa te arunci in necunoscut dar pana sa realizezi prea multe esti jos. Alb ca varul, fara aer si beat de atata adrenalina.

Ne-am relaxat apoi in Viking Ship, o barca amuzanta unde faceam haz unii de altii, inainte de marele Son of the Beast. Dupa o coada de o ora jumatate in soare, se facuse deja 18. Am pornit la drum. Nu ma gandeam ca imi pot simti stomacul atat de "in gat", asta din cauza faptului ca bestia este cel mai mare roller coaster din lemn din lume, avand o inaltime de 100 m, prinde o viteza de peste 140 km/ora si este ingrozitor, n-am putut deschide ochii, am tipat, m-am strambat, la un moment dat asa de mult imi doream sa ies de acolo, mi-am atins limita! Dupa aproape 2 minute, am iesit de acolo total turmentata. La iesire, era un ecran mare si altele mai micute unde ne asteptau cuminti, pozele fiecaruia din timpul calatoriei zdruncinate. Pe ecranul cel mare era cea mai haioasa poza. Cand m-am vazut acolo, am murit. Iar Ana m-a mai omorat o data cand a spus la toata lumea: hei, ea e sora mea, aici, langa mine! Simteam ca intru in pamant de rusine. Capul meu mare, in profil, cu ghearele desfacute, gatul inclestat, gura mare, ochii inchisi si incruntati, un cocktail perfect de distractie. Pentru altii. Am fugit de acolo, tarand-o pe Ana dupa mine, incercand sa ma amestec in multime si sa ma prefac normala.

Am mancat si mi-am zis ca de atunci incolo nu mai pun piciorul in nici-un coaster. Cel putin nu in ziua aia. Am acoperit doar un sfert din parcul de distractii, era mult prea mare si statul la cozi nu ne ajuta cu nimic. Ne-am jucat aruncatul in sticle, o chestie cu mingea, unde Ana a castigat doua maimute scumpici foc, am tras cu pusca, bagam fise in tot felul de masinarii, a fost super distractiv! Nici n-am stiut cand s-a facut seara, iar dupa o ora de stat la coada doar pentru a mi se face caricatura, am mancat o inghetata si ne-am tarat pana acasa obligate...



3 comentarii:

Anonim spunea...

vreau si eu sa-mi simt stomacul atat de " in gat".glumeam, dar mi-a placut experesia. tare!!:))nu mi-ai spus ca tu ai fost cea mai strambacioasa de acolo. mi-ar fi placut sa te vad. ne trebuia o poza:))

Eileen spunea...

regret ca nu am cumparat poza aia dar la momentul respectiv nu voiam decat sa fug de rasetele baftosilor care apucasera sa ma vada! dar sincer, e o senzatie tare si daca mergem anul viitor ai sa vezi;)

Anonim spunea...

abia astept! stai sa iau viza.